Mihalachi Elena Luiza

-descriere in 10 cuvinte:

Totul poate fi meta;

Chiar si omleta.

Asa cred eu.

-minidescriere eveniment de curand:

Un eveniment care m-a atins, de curand, la coarda sensibila, a fost expozitia de sculpturi in metal intitulata, si nu degeaba, “Materie si spirit”. Zic ca n-a fost initulata asa degeaba fiindca am simtit ca micul univers format de aceste sculpturi era unul fluid si armonios, in care palpabilul era in perfecta concordanta cu conceptul. Din mana Mishei Diaconu au iesit cele mai suave, dulci si fantasmagorice lucruri la care m-as putea astepta cand vine vorba de chestii facute din metal.  Si se pare ca nu sunt eu usor impresionabila, gurile cunoscatoare spun ca ar fi printre cei mai cunoscuti sculptori in metal din Romania. Eu n-auzisem de ea, n-aveam de unde sa stiu. Poate mi-ar fi placut sa fiu intampinata de mai mult de 13 lucrari de-ale acestei tinere sculptorite, da’ in viata nu faci numai ce-ti place. Oricum, nemultumirea mica s-a consumat odata cu vinul mic pe care l-am consumat tot in Galeria, unde s-a tinut expozitia.  Mai exact, strada Polona, numarul 40 (pe langa Dorobanti). Invit amatorii de intimitate sa treaca pe acolo: le este promis vin bun, ambient de scris poezii si preturi pentru oameni cu salariu decent.  Incheiere: frumoasa expozitie, frumos locul, frumos vinul etc.

-lista evenimente impresionante:

·         festivalul de muzica si arte conexe Rokolectiv  - martie 2012

·         spectacolul de teatru “Ich clown”, spectacol produs in cadrul platformei  “Scrie despre tine” - vara 2012

·         concertul de lauta, teorba si vihuela din cadrul festivalului “Mica saptamana de muzica veche” - octombrie 2012

·         lansarea cartii “Hartiile masculului” de Silviu Gherman, din cadrul targului Gaudeamus (mi-a placut maniera in care Silviu Gherman si-a abordat rolul, e un tip amuzant el) –noiembrie 2012

·         festivalul de film experimental BIEFF - noiembrie 2012

Zamfir Alexandra

Descriere:  visatoare, patriota, pasionala, toleranta, impulsiva, obsesiva, nonconformista, tabietista, extrovertita, lenesa

Placutu'mi-au: Gellu Naum, Ada Milea, Eminescu, Spitalul de Urgenta, Tudor Chirila/Vama Veche

Insula lui Naum

“E atata lume’n jur, iar eu sunt atat de singur…in curand vor fi si mai multi, eu voi fi si mai singur…” spune Robinson in timp ce o sirena desfranata, un canibal sentimental, niste sufragete, un ied fetish si alte personaje excentrice danseaza pe insula sa aproape pustie.

Cate poti spune despre un om daca aflii ca are o alunita gri pe omoplat si cate complicatii pot aparea cand iubirea n-are limite?

Raspunsul e in povestea lui Gellu Naum cantata de artistii Teatrului National Cluj-Napoca (TNC) cu zdranganitul de chitara al Adei Milea pe fundal, o poveste pentru toate varstele ce injecteaza publicului buna dispozitie si lasa pe ganduri atat un pusti jucausi, cat si un profesor filosof sau o curtezana romantica…

Cantece de iarna pentru toate anotimpurile

“Mos Craciun, daca nu faci tot ce-ti spun… MA RAZBUN!” sunt cuvintele copilului crescut mare, care vrea sa simta ca “e sarbatoare”!

Ati vazut pana acum colindatori indoliati care canta la melodica, xilofon si scobitori?

Daca nu, probabil e timpul sa v-aduceti aminte cu zambetul pe buze de admosfera de sarbatoare, asa cum e ea, cu iz de mahmureala, buzunare goale, irascibilitate si penibilul caracterului romanesc din perioada festivitatilor nationale.

Ada Milea in rochie vaduveasca, Anca Hanu, revelionista tipica cu miros de sarmalute’n haine, Cristi Rigman, o bunicuta ortodoxa foarte pasionala, Miron Maxim, un trompetist cu probleme existentiale de iubire si Romina Merei, o micuta copila cu talent sopranicesc spun povestea Craciunului, asa cum e el, la noi, in Romania, prin spectacolul “Cantece de iarna pentru toate anotimpurile”, jucat la TNC cu fiecare ocazie in care mai ninge unpic.

Alcool-ul  Adai Milea

Cati dintre noi nu se-mbata zilnic cu iluzii si muzica? Toti suntem alcoolici in ziua de azi, insa acum cineva s-a hotarat sa ne spuna povestea.

Ada Milea(oaia mica), Bobo Burlacianu(Fara Zahar) si Cristi Rigman(Idiotul lui Dostoievski) ii melodifica gandurile poetului Ioan Muresan de la Cluj, care spuse din perspectiva paharnicului, ne ajuta sa ne cultivam toleranta pentru noi si pentru apropiatii nostri pasionati de mireasma distileriei.

Niste versuri cu profunzimea filosofica a omului suprasaturat de mediocritatea realitatii spun o poveste cu “Alcool”, care consumat cu moderatie…te poate purta’n “Deliruri”.

Albumul poate fi cumparat din…. , iar volumul de poezii al lui Ion Muresan in… . Cat pentru cei dornici sa asculte melodiile de pe “Alcool” live, recomand spectacolul “Concert cu bucati din concerte” in care veti intalni si fragmente din “Cantecele de iarna pentru toate anotimpurile”(spectacol jucat doar la CLUJ). Si, de regula, orice alt spectacol petrecut in pub-uri Bucurestene si-i are ca protagonisti pe artistii albumului cu pricina.

Dada Trans IT

Vrei sa simti cu adevarat ca viata e un spectacol pe a carui scena esti protagonist?

Du-te la Dada Trans It, unde prezenta sau lipsa ta influenteaza cursul lucrurilor, unde ai ocazia sa-ti dai seama cat de puternice sunt cuvintele, mai ales cand le spui… si, de asemenea, unde poti sa te afirmi fara sa vrei in lumea dadaista din contemporan.

Cristian Grosu si Ionut Caras sunt doi romani supusi “presedintilor” lor, dar totodata cu o permanenta atitudine, tipic romaneasca, de posesori ai sindromului superioritatii, ce te servesc cu gustul ciobanesc al slanei si palincii, dupa ce ti-au dat dovada simplitatii tale si un sut in cur…  dupa ce te-au facut sa-ntelegi ca DADA esti tu, dar ca tu n-ai nici cel mai mic habar ce-i DADA…

Mariana Pancencu

Sa plangi cu lacrimi virtuale! Ei da, se poate!
Cine are cap să înţeleagă, să înţeleaga. Cine are inimă să simtă, să simtă. Iar cine le are pe amandouă să-şi facă cruce si să-I mulţumească lui Dumnezeu şi să meargă la teatru!
Dacă aş fi să descriu îndrăzneala, genul acela de îndrăzneală care îl face pe elevul isteţ să îl depăşească pe cel tocilar, aş numi-o într-un simplu titlu scurt şi la obiect, “Năpasta” lui Caragiale, în regia lui Radu Afrim. Elemente de folclor, sub lumini efervescente încărcate de un neomodernism total diferit de obişnuita tratare a pieselor caragialiste, cu o sublimă coloană sonoră şi o mână de oameni tineri şi energici au rezultat reţeta a ceva. Ceva nou. Şi frumos.
Piesa atinge vulnerabilitatea spectatorului prin deschiderea de tuneluri spre fiecare simţ al său, nu doar pe câmpul visual, ori pe canalul ochi-creier. Luiza Zan şi a ei voce de înger creaza misterul şi suspansul acela care te face să tresari când Marius Manole ( sau Ion, dacă vreţi, în piesă) joacă un nebun, ca un nebun.
Regia nu surprinde doar contemporaneitatea veşnică a bătrânului Caragiale, dar şi felul în care trebuie digerată o astfel de scriere. Radu Afrim înţelege ritmul Năpastei, sumarizează esenţa , după care o renaşte într-un cu totul alt univers spaţial, temporal şi emotional.
O Năpastă ciudată, care e , totuşi, exact cum ar trebui să fie.




Eu..
Zâmbet, speranţă, vis, calm, spirit, adevăr, marea, linişte, voluptate , armonie.
Spectacole-carti-blabla
(fara ordine)
Liviu Rebreanu
Vita de Vie
Însemnarile unui nebun

Teodorescu Alex

Descriere:
Atent, „nemodest”, zdrobitor, umbră(un fel de batman), vag bipolar, vag, trișor legal, corect, opus.

5 chestii care îmi plac:
Teatrul Național Cluj; Ada Milea, Phoenix, Luna Amară; Mihai Eminescu

Idiotul

Să citești o carte e una, dar să o vezi derulându-se prin fața ochilor tăi este alta, în special dacă o foarte mare parte din actorii Teatrului Național din Cluj( T.N.C) o aduc sub privirile publicului.
În regia lui... și împreună cu prezența scenică a lui Cristi Rigman, a Ramonei Dumitrean, a Ancăi Hanu ș.a.m.d., suspansul din sală și atmosfera specifică acesteia fac punerea în scenă a cărții Idiotul de F.M. Dostoievski două ore memorabile din viața cuiva.
Vocea superbă a Rominei Merei ce se întrepătrunde cu theme song-ul catchy și cu jocul actoricesc aproape ireproșabil m-au făcut să mă duc la aproape fiecare reprezentație de după premieră, iar dacă nu v-am convins încă, puțina încredere de a merge acolo din pură curiozitate o va face sigur.

Idiotul

Cristian Rigman bate în cortina metalică a Teatrului Național din Cluj, iar ea se ridică, nu cu „sesam deschide-te”, ci cu versurile „Piemo, priemo” ale unei modificate, superbe și foarte cathcy ale unei melodii rusești.
Așa începe „Idiotul” de F.M. Dostoievski, în regia Annei Stigsgaard. Aceasta, alături de actori precum Ionu Caras, Anca Hanu, Romina Merei rezumă romanul în patru părți în două ore. Ăsta da „teatru de buzunar”!
Astfel, suspansul romanului devine atât de dens în sală, încât se condensează și începe să picure deasupra publicului ce se hrănește acum din el precum o vor face actorii din ropotul de aplauze ce va urma.
Haideți , și veți vedea un clasic al unui clasic; o superbă piesă de teatru, un roman, o întruchipare a pale litere de pe o foaie.

Marta Boceanu

Visez. Iubesc. Joc. Mă joc. Cânt. Râd. Zbor. Scriu din când în când.

Experienţă muuuulti-senzorială: ,,Oscar şi Tanti Roz’’

La teatrul Bulandra se întâmplă minuni. Şi cine nu ştie deja trebuie să meargă să se convingă. În ultima lună, am avut câteva experienţe care se pot descrie cu rime, cu desene şi culori pastel, dar tot nu mă mulţumesc până nu vedeţi cu ochii voştri.

,,Oscar şi Tanti Roz’’ e o piesă preluată din romanul lui Eric-Emmanuel Schmitt, cu un subiect de o tristeţe rară ( Oscar are 10 ani, leucemie si 12 zile de trăit ) şi care se axează pe inocenţa unui copil şi pe câteva întrebări pe care cu toţii ni le punem despre Dumnezeu. Dacă încă n-am spus destule, în rolul lui Oscar e Marius Manole. Oana Pellea e Tanti Roz, iar Antoaneta Cojocaru e Peggy.

Spectacolul sensibilizează ( aproape ? ) orice suflet şi aduce aminte de necesitatea noastră de a fi copii ( nu din când în când, cum zic unii, ci întotdeauna ), sinceri, caraghioşi, curioşi. Muzica de Cranberries susţine argumentele mele.

La sfârşitul piesei, toata sala plângea. Inclusiv actorii, care păreau marcaţi şi când se pregăteau să plece din faţa teatrului, jumătate de oră dupa spectacol.

Nu lungesc textul cu vreun rezumat, ca să fiţi motivaţi să mergeţi.

Alte piese şi evenimente care m-au impresionat teribil anul ăsta sunt:

Arlechino moare?  ( voi vorbi despre asta ) - Bulandra

Triumful dragostei - Bulandra

Concertul Adei Milea la Stuf Bucuresti si Insula cu Alexander Balanescu

Stă să plouă – Godot

Şi câte altele. Aş scrie în principal despre piese de teatru, că asta fac aproape zilnic. Şi când nu fac, joc. Mersi!

Amy Amalia

Nimic nu-mi scapa


Ce este?
O piesa de teatru pe care merita sa o vezi.
De ce merita?
Merita sa o vezi, pentru ca piesa este plina de energie si jucata de niste actori de calitate, cu un simt al umorului deosebit si care reusesc sa creeze atmosfera placuta, relaxanta in sala de spectacol.
Despre ce e vorba?
Un cuplu. El ajunge dimineata acasa in timp ce nevasta il astepta. Acesta inventeaza o scuza pe loc, si anume ca si-a petrecut noaptea cu un prieten, fost coleg de clasa, pe care nu l-a mai vazut de 20 de ani. Sotia nu-l crede. Un tip, la intamplare, auzind cearta dintre cei doi, ii vine in ajutor. De aici incepe toata povestea si tot hazul, iar “drama” familiei este conturata de prezenta fratelui sotiei, care este procuror si caruia nimic nu-i scapa cand vine vorba de o ancheta.
Unde poti sa o vezi?
La Teatrul de Arta, ajungi la Piata Izvorul Rece si dupa mergi 50 de metri pe strada Sfantul Stefan. O sala intima, superba, primitoare, care iti ofera prilejul de a simti mult mai intens energia actorilor de pe scena, dat fiind ca sala are in jur de 70 de locuri.

Daca chiar iti doresti ceva bun, ceva cu care sa ramai toata viata, ceva frumos si intens sper ca ne vom intalni la Teatrul de Arta.

Minidescriere: Amalia Pana. 18 ani.
Imi place sa fac chestii pe care altii nu le-ar face. Incerc sa scot tot ce e mai bun din mine, chiar daca uneori ma dezamagesc, dar cand incep sa fac ceva, nu ma las pana nu termin.


Exempla: ambitioasa, toleranta/intelegatoare, sociabila, de incredere, de treaba; pe de alta parte: zapacita, dezordonata, visatoare si incapatanata.

S-a sfarsit cum a-nceput, Compact, Horatiu Malaele, Nichita Stanescu, Filantropica